Archive for November, 2006

monolog cu mine!

Posted in bicolor si partial... on 29 November 2006 by impropriu

 9928.jpg

– de ce?!
– tocmai tu ma intrebi asta?
– renunti?
– am facut-o deja…
– dar nu ai renuntat niciodata!                                                                   

– acum nu am scapare…
– trebuie sa continui!
– si sa rada de mine?!
– tu ai ras de tine cand nu ai crezut…
– renunt…nu mai vreau un raspuns..
– cauta!
– mi-am pierdut puterea si mintea…nu mai pot gasi…
– ti-e frica?!
– sa pierd..
– si totusi..
– stiu.. am pierdut deja…
– cauta-l!
– nu mai pot!
– de ce?!
– a fugit…
– ajunge-l din urma!
– nu mai am aripi…
– si privirea?!
– o pastrez…
– si…?
– atat…

– te doare?!
– si acum…
– si..?!
– atat…

dilema…

Posted in bicolor si partial... on 23 November 2006 by impropriu

PERSONAJE

EU – laura…idealista…optimista si totusi realista, cu capul in nori cateodata dar cu piciorele in pamant intotdeauna, norocoasa zic astrele dar urmarita de ghinion zice viata…incerc sa scap de o dilema fara a fi deplasata, exgerata…fara a deveni paranoica..
EL – muza ultimelor mele bloguri, un barbat cu adevarat fermecator, ocupat si politicos…elegant in tinuta si atitudine…intotdeauna rece si atragator…”detinator” al multor femei dar nepartinand niciuneia…
EA – a regular girl, frumusica cu acel ”ceva”..odinioara cu mare trecere la barbati intr-un mod vulgar spuneau unii…cuminte de cand este mandra posesoare a unei relatii de vreo 2 ani cu un mic geniu aflat la cealalta extrema…relatie concretizata intr-un inel ce-si va gasi finalitatea intr-o nunta in miezul verii lui 2007…


EU – EL excepând o componentă de bază…relatia cea mai apropiata de notiunea de relatie pe care am avut-o in ultimul timp..pana acum 2 saptamani, pret de cateva luni bune, ne-am intalnit, ne-am simtit bine…mi-am impartit patul, cafeaua de dimineata si toate intimitatile…sunt doua persoane care ma cunosc atat de bine in lumea astea si el este una din ele….
EU – EA prietene de vreo 10 ani, si in anul de gratie 2006 foarte apropiate…ne intalnim mai rar dar ne intretinem zilnic la telefon…nu cred ca e vreun detaliu al vietii mele, insipide de altfel, pe care ea sa nu-l cunoasca la sfarsitul fiecarei zile….


FAPT

EL, posesor de firma, vrea sa o cunoasca pe EA, PR, in urma laudelor expuse pe tava chiar de nevinovata de mine. EA, spune ca nu are timp, ca e foarte ocupata cu job-ul pe care il are deja, dar ca merge sa-l cunoasca din curiozitate, nu de alta dar era un subiect dezbatut de cateva luni.
Mergem, apare EL, discuta, plecam…EA imi spune „nu-mi place, ce dracu ai vazut la el”..dar totusi se hotaraste sa se duca si a doua oara. Intre timp, eu incendiez non-relatia pe care o aveam cu el. EA, prietena, intreaba ”te deranjeaza daca ma duc sa vad exact ce vrea, poate fac un ban”. Eu am spus nu…si chiar o credeam la momentul respectiv…ma gandeam ca o sa am parte de un lobby inimaginabil, cu un „spion” care sa descurce toate enigmele pe care le impletisem in jurul lui…

REZULTATE

EA, a fost si a doua oara, si desi EL, in urma disputei cu mine, i-a ridicat mingea la fileu si a deschis discutia despre mine, ea a dat in out…si a refuzat categoric sa discute spunand ca nu o intereseaza subiectul…strange nu-i asa?!
EA, nu mai suna cu zilele, si cand o face imi spune ca e acolo…
EA a reusit o trecere extraordinara de la nu am timp, nu ma intereseaza, la „stii am plecat de acolo la 11 seara” si chiar daca el evita si acum discutia platii, eu ma duc…desi stim cu totii ca in RO nu se prea poarta plata retroactiva…sau ma insel?!
EA, a ajuns de la daca te deranjeaza nu ma mai duc la ”nu stiu daca sa-ti mai spun sau nu” ca oricum ma duc…nu-i asa?!
Pe EA, a cam cuprins-o o amnezie partiala cand vine vorba de toate lucrurile pe care le-am vorbit pana acum despre domnul in cauza si a ramas doar cu „vai da ce tip extraordinar, fantastic…exceptional si mirobolant este…”

 

DILEMA

Ce dracului se intampla si mie imi scapa?!

 

 

PS: as vrea totusi sa cred ca aceasta situatia va putea fi exceptata de la principiul atat de bine formulat…FAC UN BINE CUIVA TRAGANDU-MI UN SUT IN CUR MIE !

i’m back and i’m wearing red

Posted in bicolor si partial... on 13 November 2006 by impropriu
Sambata…luni…joi..duminica…o saptamana..a doua…in ce zi suntem?! In ce luna?! In ce soare?!
Lumina…dimineata..am deschis ochii, neuronii mei inca imbibati de alcool se revolta teribil…ii inteleg, si eu as fi vrut sa ma trezesc sub un clar de luna ascuns dupa blocuri doar pentru a inchide ochii din nou…
Cafea..dimineata…drum, acelasi drum..il caut in fiecare dimineata, in scrumul de tigara…in toti indragositii strazii..in intelepciunea batranilor si in inocenta din ochii copiilor…in vitrinele magazinelor si in cochetaria domnilor grabiti coborand din masinile lor scumpe..
Ziua …lumina…servici…colegi grabiti trec pe langa mine, ma uit pierduta prin ei…..colegi preocupati de paloarea continua a figurii mele…colegi indiferenti la tacerea mea…curiosi…timizi…un sef aparent ingrijorat de vidul in care ma transformam…
Privesc impartiala telefonul care suna intruna…nu puteam sa raspund, nu vroiam sa raspund…nu vroiam sa aud…nu vroiam sa vorbesc…nu era el!
Ziua…servici..oameni…lumina..si totusi de ce e atat de bezna?!…imi tin capul in palme…ceva imi scapa…iarasi fug! De ce?! Catre cine?! Nu mai am…nu mai pot…!
Drum…acelasi drum in sens invers…aceeasi strada pe care am calcat dimineata…cred ca si frunzele de pe asfalt sunt aceleasi…poate un pic mai sifonate de foiala din jurul lor…la fel ca mine…aceeasi casa, la fel de goala…acelasi pat…la fel de rece…aceeasi eu…la fel ca ieri…la fel ca saptamana trecuta!
Imi pun mana pe buzunarul pieptului…nu mai am nimic…mi-am pierdut mandria, oare unde am lasat-o?! Nu-mi amintesc…”concurenta” mi-a cumparat un prieten…poate de aia ma doare spatele! Ma ridic speriata si ma uit in oglinda!
Aveam senzatia ca orice as fi simtit pana atunci imi iesea prin cearcanele vinetii, le vedeam deja razandu-mi in fata…imi faceau in ciuda..cu fiecare ora din noapte petrecuta cu ochii fixati in intunericul geamului…cu fiecare dimineata ..cu fiecare pahar…cu fiecare cuvant inghitit in sec!
Si iarasi telefonul ala blestemat…nu reuseam sa raspund..nu vroiam sa raspund..nu vroiam sa aud..nu vroiam sa vorbesc….nu era el!Si iarasi noaptea…aceeasi noapte, la fel de sinistra ca si propria-mi viata…priveam tigara din mana dreapta cum se consuma singura…la fel ca mine…incapabila…! fixam un..nimic…si il priveam neobosita ore in sir…in cutia mea craniana sangele se coagulase, se incapatana sa-mi faca pe plac, sa-mi mentina starea de inertie psihica si fizica!
Credeam ca visez…m-am trezit si mi-am privit mana sprijinita de fata, era plina de sange…m-am ridicat buimaca si m-am privit in oglinda…simteam cum o sageata otravita imi strapunge capul, o durere ingrozitoarea imi cuprindea tot corpul, mainile imi tremurau si ma dureau…cred ca organismul meu clacase intr-un exces nebunesc de alcool…tristete si tutun…Am pus mana pe telefon si l-am privit ingrozita simtindu-mi sangele prelingandu-mi-se pe buze…era o scena din filmele proaste transpusa cu o marsava strictete…singurul om pe care l-as fi putut suna…nu mai era …de ce n-am putut?!…nu stiu! De ce nu mai era?! Nu stiu…A trebuit sa ajung intr-un stadiu infect si mizerabil ca sa-mi dau seama definitiv cat de singura sunt…ca nu ma mai am decat pe mine…si nu-mi permit sa ma pierd…pentru nimeni…pentru nimic….
Ahh telefonul…nu e el! …si ce…sunt oameni carora le pasa…nu mai fug…ies din bezna si raspund!
Azi…ziua..soare…am purtat rosu…imi curge iarasi sange prin vene!

Protected: e timpul să plec!

Posted in bicolor si partial... on 2 November 2006 by impropriu

This content is password protected. To view it please enter your password below: