Archive for November, 2007

well….

Posted in bicolor si partial... on 28 November 2007 by impropriu

486d.jpg

…ÎNCĂRCAŢI…FOC…

1 ca să-mi intru în mână…
2 pentru colegul din stânga
3 – 4 secret de serviciu
5 drept in inimă la tine….de 9 puncte ca să mai sângerezi vreo câteva minunte până mori….
6 ar fi fost pentru mine…dar am avut un incident de tragere…

ÎNCETAŢI FOCUL…DESCĂRCAŢI…ASIGURAŢI…mergeţi la tinţă..

o treabă destul de bună pentru o femeie..

AND I’M BACK…ALIVE !!!

 

Advertisements

din (pre)puţul gândirii

Posted in bicolor si partial... on 20 November 2007 by impropriu

Gândind la modul cel mai superficial cu putinţă, la un prim nivel în care te afli după ce omul de lângă tine îţi dă papucii pentru altcineva, marea majoritate a oamenilor au aceeaşi reacţie stupidă. De a se lega de lucrurile cele mai la îndemână fie că ele pornesc din propriile frustrări sau doar pentru că au ajuns să funcţioneze ca nişte instincte de peşteră.

Bărbaţii întotdeauna se vor întreba “oare o are mai mare decât a mea?!” sau “e mai bun la pat ca mine?” Clasic.
Femeile în schimb se rezumă la partea fizică, luată per total sau pe bucăţi…nici nu mai contează, pentru ca si asta e clasica.

91.jpg

Asta pentru că îţi trebuie ceva timp să-ţi aduni creierii împraştiaţi ca să fii într-atât de raţional încât să admiţi că nu eşti perfect, că ai fost mult prea departe de a fi în ochii celui de lângă tine, că ai defecte pe care nu le regăseşte în persoana la care a fugit, că ai făcut greşeli pe care ea poate nu le face (deocamdată…nu de alta dar până la urmă suntem construiţi cam dupa acelaşi model, doar că reacţionăm la nivele şi intensităţi diferite).…şi să accepţi într-un final că a plecat din cu totul alte motive…(exceptăm cazurile în care feromonii sunt singurele chestii care l-au atras spre “păsărica” respectivă)

Aşa că, înscriindu-mă în acelaşi tipar…mă întreb ca femeie cum reacţionezi când afli că ai pierdut în faţa unei tipese mai frumoase ca tine?! sau cum digeri ideea că masculul s-a cărat cu una mult mai naşpa?!
La prima vedere răspunsul ar fi unanim. La urma urmei cred că sunt destul de puţine femei într-atât de obiective încât să admită că “aia”, denumită astfel n marea majoritate a cazurilor, arată măcar cu o centimă mai bine ca ele.

Ok…e mai frumoasă, e mai slabă…e mai brunetă…are sânii mai mari sau ochii albaştri care îţi lipseau ţie. atunic cu un soi de înţelegere senilă îţi spui “explicabil, e firesc că şi-a luat omul lumea în cap”. Şi astfel îi mai găseşti boului o ultimă scuză inclusiv pentru faptul că te-a părăsit…într-o zi de miercuri în mod sigur…şi în mod cert în cel mai jalnic mod cu putinţă…
Cel mai bun efect al unei astfel de situaţii este că atuurile fizice pe care le regăseţti în “aia”şi care în mod evident îţi lipsesc ţie îţi ucid şi ultima speranţă că trupul tău gol îl va mai face vreodată să tremure…what a joke….

Şiii…cum reacţionezi când afli că “aia”arată ca o tantică creponată?! Când tu care-ţi plângeai cele 2 kg în plus te simţi anorexică prin comparaţie?! Când ştii că ai putea reuşi să dai pe dinafară de bunăvoinţă donând anticearcănele neîncepute pentru a face un favor celor care o privesc?!
Ce-ai putea face?! Să te umpli de indignare?! Să încerci inutil să înţelegi şi să faci implozie din cauza unor întrebări la care oricum ştii răspunsul dar nu vrei încă să îl inghiţi?!

Într-o primă fază ai putea să te bucuri…să te apuce râsul, să te pupi şi să-ţi spui că ar fi o nebunie să poţi fi geloasă pe o femeie care arată aşa. La urma urmei dacă boul e capabil să şi-o atârne de braţ pe stradă înseamnă că se potrivesc şi tu n-ai vazut asta până acum. În general barbaţii care preferă o astfel de femeie, au avut şi vor avea întotdeauna o predispoziţie pentru tipele naşparlii, deci n-ar fi zabovit oricum prea mult pe lângă tine
Poţi să zâmbeşti la gândul că vor fi momente când va inchide ochii o va mângâia şi i-o va trage gândindu-se la tine. Deci mental şi tot te va fute şi de acum încolo.

Eşti în faza a doua acum…aşa că şterge-ţi dracului zâmbetul ală tâmp de pe figură şi acceptă ideea că oricum ar arăta “aia”…tu eşti cea care a sup-o în final

 

nota de plată…

Posted in bicolor si partial... on 15 November 2007 by impropriu

Sunt momente în viaţă în care plăteşti. Pentru ce ai făcut, pentru cuvintele pe care le-ai rostit, pentru gesturile false cărora le-ai dat mai multă importanţă decât ar fi trebuit, pentru oamenii a căror viaţă ai schimbat-o cu sau fără voia ta. Pentru răul pe care l-ai făcut zâmbind pentru fiecare julitură din genunchii acelora care s-au târât cerşindu-ţi dragostea sau iertarea.

Întotdeauna vine un moment în care plătim cu au fără voia noastră. Acel moment în  care suntem actorii propriilor noastre farse jucate altora. Te întrebi înutil de ce ţi se întâmplă asta. Îţi spui inutil că tu nu ai nici   o vină. Acela e momentul în care devii din protagonist un simplu figurant…care priveşte de undeva din afară…

Nu rămâne decât o durere care îţi aleargă     prin vene. Imposibil de controlat, imposibil de oprit. Ălă e momentul în care într-un flash back plin de lumină îţi revin în minte toate. Un moment în care regretele îţi umplu toată fiinţa…Fiecare minciună are preţul ei…fiecare lacrimă costă…cuvintele sunt supraevaluate iar părerile de rău nu fac doi bani….

Si e atât de târziu să-ţi ceri iertare… mult   prea târziu pentru toate….pentru că sunt lucruri imposibil de schimbat…sunt cuvinte pe care nu le pot spala toate ploile lumii…sau gesturi pe care nu le mai poti sterge niciodata…sunt urme care intotdeauna vor ramane….pentru că sunt imagini care iti vor mutila retina cu caracter permanent…

Eu ştiu pentru ce plătesc şi ştiu că toată consumaţia de până acum mă va sărăci definitiv. Mă întreb însă cine a cerut nota de plată în locul meu şi cui îi revine bacşişul gras pe care l-am lăsat?!