lecţie de frecţie

Trecu dracu’ o săptămână şi mai bine de când m-am întors de la cursurile magice de care spuneam acu ceva vreme. Nu mai are mare farmec să povestesc acu…dar pen’ că stau şi frec duda aiurea la birou…pen’ că m-a “apostrofat” cineva mai de dimi că n-am mai scris demult…şi pen’ că umblând aiurea pe net am dat de blogul cuiva care menţiona că a fost pe la Orşova…mi-am adus aminte şi mi-am zis să menţionez evenimentul cu vreo 3-4 cuvinte….

Aşadar m-am cărat din Bucureşti duminică, cu un tren struţo-cămilă, de nu era nici rapid nici săgeată nici nic’. Nu avea compartimente şi nici loc de bagaje. În schimb avea foarte mulţi olteni înăuntru. Mi-am luat bilet până la Orşova că doar acolo mergeam să mă şcolesc, dar cu vreo juma de oră înainte să ajungă trinu’ pe la Craiova mă sună unul din colegii cu care trebuia să mă întâlnesc acolo în mod insistent de enervant.
Răspund în cele din urmă şi bine făcui că omu mă suna în disperare să-mi spună să mă dau dracului jos din tren la Craiova să mă preia el. Deoarece, surpriză, şcoala unde ne trimiseră ăia pe noi este inchisă cu multe lacăte pentru renovare şi doar în cazul în care vrem să mergem să dăm un gled la clădire avem ce căuta.
Bună treabă îmi spun…şi după ce îmi înfrînez primul impuls de a suna la cei care organizaseră această plecare că să-i porcesc definitiv, mă dau jos la Craiova cu speranţa deşartă că mă voi întoarce la Bucureşti.

Şi sună…pe la servici…pe la colegii noştri din zona. O sulă, nu ştia nimeni de nimic. Într-un final ne informează unu’ mai pus în temă şi mai binevoitor că de fapt cursurile se ţin la Severin. Extrordinar şi pe noi oare când or fi vrut să ne anunţe de fapt?!! Îmi bag toate organele pe care le am în toate organele… şi toate înstituţiile măsii care le-a inventat…în sistemul ticăloşit şi în mizerabilii mei colegi.<!–[if gte vml 1]> <![endif]–><!–[if !vml]–><!–[endif]–>

Ajungem într-un final la Severin într-o locaţie de senzaţie. Un soi de şcoală a poliţiei…multe clădiri…într-o curte mare în care reuşim să intrăm după multe verificări de legitimaţii şi alte 100 de liste şi telefoane. Iacă-tă un dezavantaj că nu purtăm uniforme…şi în acelaşi timp o altă dovadă a vigilenţei poliţiei române de orice culoare ar fi ea.. <!–[if gte vml 1]> <![endif]–><!–[if !vml]–><!–[endif]–>

Mă bucurai la început că fiind singura femeie între 9 bărbaţi o să cam stau singură în cameră, măcar cu atât să mă aleg după tot coşmarul. Aş…când intru în camera mobilată din start cu 3 paturi găsesc bagaje…zic hopa nu e bine, nu tre’ să fiu prea isteaţă că să-mi dau seama că mai e cel puţin o dudie care să-mi ţină companie. Păi vere, după ce că mă trimiţi la dracu în praznic la capătu’ ţării, cu bude comune şi duşuri fără uşi mă pui să-mi împart şi oxigenul din cameră?! Reuşesc după 1 bucata telefon plin de bocete pe la servici să obţin o promisiune de o cameră “single” pentru a doua zi. Eii o noapte n-am să crap.

Dimineaţă când m-am trezit mi-am cunoscut cu ochii mijiţi colega de cameră. Un adevărat coşmar…m-am frecat la ochii am zis ca visez şi m-am întors pe partea cealaltă. O “frontieristă” care tocmai işi îmbracă uniforma…cu nişte tâţe atât de mari de n-am vazut nici în filmele porno<!–[if gte vml 1]> <![endif]–><!–[if !vml]–><!–[endif]–>. Ok…recunosc….dacă aş fi fost bărbat aş fi dat cu ea de toţi pereţii…dar pentru mine era un coşmar care umbla în chiloţi la 10 centimetri de mecla mea. Thx God că m-am cărat a doua zi cu căţel cu purcel într-o cameră doar eu cu mine şi un televizor cu 3 programe…

Program oficial de cursuri de la 8 dimineaţa (cumplit lucru) până la 14 (şi mai naşpa)… M-am dus în prima zi pregătită sufleteşte să-mi multiplic cunoştinţele…în naivitatea mea chiar am crezut că va fi interesant…Fără intenţia de a mă da deşteaptă în faţa auditoriului…dar după ce suporţi nişte boi la un master de doi ani predându-ţi lucrurile astea…parcă nu-ţi mai arde să-ţi pierzi vremea ascultandu-l pe unu care explica ca şi cum el le-a inventat cu o seară înainte. Şi pentru că am constatat cât de groaznic mă plitisesc mi-am băgat picioarele….

În rest concediu cu bani mulţi cheltuiţi…
Ne-am târât dintr-o cârciumă în alta şi cred că ne-am şi repetat de vreo câteva ori la cât este de mare oraşul Severin…
Am văzut şi Orşova ca să nu zicem că n-am ajuns şi pe acolo pe unde ne trimiseseră iniţial ciumpalacii…
Ne-am tras vreo două poze cu capul lui Decebal…
Ne-am dat cu capul de nişte icoane pe la o mănăstire din zonă…<!–[if gte vml 1]> <![endif]–><!–[if !vml]–><!–[endif]–>
Am jucat ping pong la amiază şi table în nocturnă pe teren de tenis..
Ne-am îmbăiat în ape termale în mijlocul unui Herculane lăsat de izbelişte…
Am cheltuit şi nişte bani la un shop din vamă care nu mai e demult ce a fost…
Am tras un ochi şi pe la sărbi dar cu palma făcută streaşină că n-aveam paşapoarte la noi…

În schimb…Dunărea e la fel cum mi-o aduceam eu aminte….

Cu acestea fiind spuse închei acest post inutil de lung…nişte poze later….

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: